Pe măsură ce inteligența artificială pătrunde tot mai mult în domeniile creative, se ridică întrebări despre cum ar trebui să definim arta, arată bbc.com.

Inteligența artificială este utilizată pentru a genera picturi, imagini și chiar sculpturi, unele dintre acestea fiind vândute pentru mii de dolari. Avem nevoie să redefinim conceptul de artă?

Vor reprezenta algoritmii de inteligență artificială și roboții precum Ai-Da sfârșitul creativității și al artei umane sau pot fi folosiți pentru a spori potențialul nostru creativ?

Când Marcel Duchamp a propus ca un pisoar de porțelan să fie considerat artă și l-a înscris într-o expoziție în New York-ul începutului de secol XX, a întors lumea artei cu susul în jos. El a susținut că orice ar putea fi considerat artă, dacă artistul alege acest lucru și îl etichetează ca atare. Aceasta a fost o idee revoluționară, care a contestat noțiunile anterioare despre artă ca fiind frumoasă, tehnică și emoționantă.

În același mod, lucrările create de AI perturbă normele acceptate ale lumii artistice. Filosofa Alice Helliwell, de la Northeastern University London, argumentează că, dacă putem considera lucrări radicale și divergente precum pisoarul lui Duchamp sau patul lui Tracey Emin ca artă, cum ar putea fi respinsă o lucrare creată de un algoritm generativ? În definitiv, ambele au fost controversate la vremea lor și conțin obiecte care nu au fost create „manual” de un artist.

„În mod istoric, modul în care înțelegem definiția artei s-a schimbat,” spune Helliwell. „Este greu de înțeles de ce un pisoar poate fi artă, dar o lucrare realizată de un algoritm generativ nu ar putea fi.”

Fiecare mișcare artistică radicală din istorie a fost intim legată de zeitgeist-ul cultural al timpului său, reflectând preocupările și temerile societății. AI nu este diferit. Creatorii Ai-Da, galleristul Aidan Meller și cercetătoarea Lucy Seal, subliniază că un robot umanoid ca Ai-Da întruchipează o temere actuală a societății – ascensiunea algoritmilor care iau locul muncii umane și posibila dominație a roboților.

Totuși, revoluțiile tehnologice, cum ar fi inteligența artificială, nu trebuie să semnifice „sfârșitul artei,” așa cum se tem mulți. În schimb, ele pot stimula o metamorfoză artistică și ne pot duce către moduri complet noi de a vedea și crea. Matematicianul Marcus du Sautoy de la Universitatea Oxford, autorul cărții The Creativity Code: Art and Innovation in the Age of AI, susține acest punct de vedere, văzând AI ca un colaborator puternic în efortul de a ne explora creativitatea umană.

Cercetătoarea în științe cognitive Margaret Boden, de la Universitatea din Sussex, definește creativitatea ca abilitatea de a genera idei noi, valoroase și surprinzătoare. Conform acestei definiții, creatorii lui Ai-Da susțin că lucrările produse de ea ar putea fi considerate creative. Totuși, dacă un algoritm sau un robot poate fi descris ca o entitate creativă în sine, rămâne în dezbatere.

Artista Holly Herndon și partenerul său, Mat Dryhurst, au cofondat Spawning AI, un set de instrumente care oferă creatorilor umani posibilitatea de a interzice AI-ului să le folosească lucrările, abordând problema utilizării și autoratului în AI. Plagiatul este o preocupare legitimă pentru mulți artiști, ale căror lucrări sunt utilizate pentru antrenarea algoritmilor și pot fi replicate de instrumentele generative.

Există, de asemenea, artiști care văd AI ca pe un nou mijloc de exprimare creativă. Unii, precum Sougwen Chung, își instruiesc algoritmii doar pe lucrările lor pentru a-și împinge propriile limite creative.

Perspectiva unor mașini cu adevărat artistice provoacă o credință veche despre ceea ce ne face umani. Arta a fost văzută mult timp ca o activitate exclusiv umană, creată de oameni pentru aprecierea estetică a altor oameni, iar lucrările de artă sunt încărcate cu emoțiile creatorilor lor.

Se pune întrebarea: putem considera creațiile entităților non-umane ca artă în același sens? Unii cred că animalele produc deja forme de artă. Păsările Bower și peștii puffer, de exemplu, folosesc perspective, simetrie și culoare pentru a atrage perechi sau a alunga rivalii.

Creativitatea nu poate veni din nimic – toți artiștii, fie că sunt oameni, roboți sau algoritmi, se bazează pe lucrările altora.

Oricum am defini arta sau artistul, este clar că algoritmii AI și mașinile ca Ai-Da au un impact asupra lumii artistice. Lucrările lor sunt expuse alături de formele tradiționale de artă în instituții de prestigiu din întreaga lume. Anul viitor, la Los Angeles se va deschide prima galerie de artă AI, un spațiu dedicat pentru „AI etică.”

Eva Jäger, responsabilă cu arta AI la Serpentine Gallery din Londra, ajută la promovarea artei AI cu o serie de expoziții ce încurajează discuțiile despre impactul tehnologiei asupra artei. Ea vede colaborarea dintre om și mașină ca un spațiu cu potențial creativ real, iar pentru ea, intenția artistului și practica umană din spatele unei lucrări sunt mai importante decât simpla estetică finală.

În ceea ce privește autenticitatea și credibilitatea artei AI, du Sautoy subliniază că orice lucrare este produsul unei moșteniri creative, un concept la fel de valabil pentru artiștii umani cât și pentru AI.