Patru dintre cele mai apreciate voci contemporane, intelectualii Horia-Roman Patapievici, Andrei Pleșu, Vasile Bănescu și Ioan Stanomir, inaugurează în aceste zile, la Iași, la “Teatrul Luceafărul”, seria dialogurilor culturale și științifice lansate de Romanian Creative Week (RCW) în premieră, în anul 2024. “Conferințele Creativității” își propun să devină o tradiție în cadrul RCW de acum înainte și să ridice nivelul evenimentului, cooptând în proiect intelectuali cunoscuți din România.
Evenimentul, dezvoltat pe o idee a jurnalistei Ramona Ursu și susținut de FILIT, își propune să încurajeze și să promoveze dialogul deschis, onest, rafinat, bazat pe argumente și inspirat din teme de actualitate și culturale majore.
De altfel, Irina Schrotter, președintele Federației Patronatelor Industriilor Creative din România și organizatorul RCW, spune că organizarea acestor Conferințe ale Creativității este, de fapt, o componentă a evoluției firești a lucrurilor, adăugarea intelectualilor în RCW fiind o formă de diversificare a domeniilor creative care fac parte din evenimentul de la Iași.
“E un demers prin care noi ne-am dorit să adăugăm literatura ca nou domeniu la cele pe care Romanian Creative Week le are deja. Evident, am simțit nevoia să începem să invităm intelectuali de marcă alături de noi, pentru că, până la urmă, evenimentul nostru își propune, în afară de a fi un exemplu, să și educe, să și genereze idei noi și, pentru asta, e nevoie să te adresezi celor care se pricep ce mai bine și e meseria lor, până la urmă. Așadar, am deschis aceste conferințe ale creativității cu analistul politic Ioan Stanomir despre Rusia și continuăm cu Andrei Pleșu și Vasile Bănescu despre buna-cuviință și încheiem seria cu Horia-Roman Patapievici, cu Cele trei vieți, toate la Teatrul Luceafărul. Ce să spun? E un început atât de sus încât, împreună cu Ramona Ursu, ne tot gândim ce facem la anul. Sigur, țara asta are o resursă foarte mare și, sigur, ne vor veni ideile bune, dar noi suntem deosebit de bucuroși și onorați să-i avem alături de noi pe acești patru mari ai intelectualității românești. Este un semn, în primul rând, de sprijin adresat tinerilor din evenimentul nostru.”
Teatrul Luceafărul din Iași a găzduit prima conferință a creativității, care l-a avut drept invitat principal pe politologul și profesorul universitar Ioan Stanomir. Acesta a vorbit în fața unei audiențe impresionante despre relația noastră cu Rusia. Atât la nivel cultural, cât și din punct de vedere politic și social.
În cadrul conferinței intitulate: “Rusia și noi. Câteva reflecții”, Ioan Stanomir a ridicat probleme importante, situate undeva la granița dintre psihologie, sociologie, istorie, cultură și politică.
“Pentru că așa cum știe oricine care s-a aplicat cât de cât asupra istoriei Rusiei, Rusia este un imperiu fără frontiere naturale foarte bine delimitate. Și este un imperiu care a trăit întotdeauna, curios pentru noi, sub spectrul amenințării. Și a construit o mentalitate de cetate asediată, a crezut că în jurul său există inamici și a crezut că singura politică pe care o poate promova în fața inamicilor este distrugerea lor. Un stat care prezidează peste un asemenea tip de teritoriu va fi un stat, iarăși, în mod curios, nesigur pe sine. Un stat care nu crede că poate avea totalitatea încrederii propriilor săi supuși, un stat care nu crede în aliații săi. Gândiți-vă la cel de-al Doilea Război Mondial! Și un stat care nu ezită să folosescă mijloace absolut abominabile în raport cu supușii săi și în raport cu alte națiuni. Și atunci este un stat trădător, un stat destul de primitiv din punct de vedere economic, și un stat care s-a sprijit întotdeauna pe exportul de resurse. Așadar, este, evident, un anumit tip de stat, un stat care nu prea mai are echivalent în lumea contemporană.
Dacă ne-am fi întors în secolele XVII, XVIII, XIX, foarte multe state semănau cu Rusia. Acum, din ce în ce mai puține seamănă, și Rusia nu a fost, propriu-zis, un imperiu colonial tipic, pentru că a fost un imperiu al uscatului și un imperiu eurasiatic, un imperiu care nu a avut o dimensiune maritimă, spre deosebire de imperiile clasice, care, aș adăuga, puțin incorect politic, au lăsat și ceva în urma lor. Imperiul rus lasă, de obicei, în urma lui o sumedenie de suferințe, carnagii. Și lasă limba rusă, pe care o face imposibil de suportat prin rusificare. A spune că e tragedia limbii ruse: este atât de urâtă pentru că este atât de urât statul rus. E foarte greu să le distingi.”
Conferințele Creativității continuă și în aceste zile, astfel:
17 mai 2024, orele 17.30 – 19.00
Andrei Pleșu & Vasile Bănescu: „Despre buna-cuviință”.
18 mai 2024, orele 17.30 – 19.00
Horia-Roman Patapievici: „Cele trei vieți”.
Turnul Golia se deschide și el în aceste zile publicului:
De astăzi, publicul este aşteptat la Vernisajul expoziției „Eternity as Attempt„, curatoriată de Marlene Herbert, de la ora 20.30, în celebrul turn al Mănăstirii Golia. Vorbim, astfel, despre o primă colaborare între Românian Creative Week și Mitropolia Moldovei și Bucovinei prin brand-ul Doxologia, pe ideea că subiectul creativității e și unul specific religiei. Ca atare, cei care vor dori să viziteze Turnul Golia sau, pur și simplu, să se reculeagă în Mănăstirea Golia, au posibilitatea de a vedea și un moment artistic inedit.
Irina Schrotter spune că această colaborare cu Mitropolia Moldovei și Bucovinei este un mod de a manifesta respect față de religie, cooptând și spiritualitatea în evenimentul pe care îl organizează, an de an, la Iași.
“Până la urmă, artiștii vorbesc despre aceleași subiecte despre care vorbește și religia, fiecare folosind instrumentele și argumentele pe care le consideră utile în acest demers. Tot ceea ce facem, evident, e cu un respect deosebit față de lăcașul care ne găzduiește și sperăm să se bucure atât cei care pășesc în Mănăstirea Golia pentru slujbe sau pentru reculegere.
Sper să înțeleagă demersul nostru artistic și să îl găsească cuviincios și respectuos, așa cum curatoarea și artiștii și l-au propus. Avem și un performance la vernisaj, la ora 20.30, susținut de Gabriela Vanga. În deschidere va fi un cor care va cânta câteva piese bizantine pentru a crea atmosferă, iar Gabriela Vanga va avea un performance de aproximativ 20 de minute ulterior. Sperăm ca publicul să înțeleagă și să se bucure. Sunt patru mari artiști români care expun în spațiul de la etajul 1 al Turnului Golia, care, în mod obișnuit, este închis, deci iată, cu ajutorul Mănăstirii Golia și a Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, reușim să deschidem spațiul acesta spre vizitare în cele 12 zile de evenimente.”
Detalii despre Romanian Creative Week pot fi obținute pe aplicația RCW, pe site-ul www.romaniancreativeweek.ro, precum și pe paginile evenimentului de pe Instagram, Facebook, YouTube și TikTok. Aplicația RCW este disponibilă pe prima poziție în căutările din Google Play și Apple Store și conține programul integral al evenimentului. În plus, aplicația le ofere participanților o experiență inedită, prin intermediul unui modul de realitate augmentată.
artHood este partener media al festivalului.