Au rămas mai puțin de 30 de zile până la DWMT La Conac, singurul festival de arte și muzică din sudul României, organizat de DIUD și Point. În paralel cu experiența muzicală, DWMT La Conac propune și o expoziție, iar artHood a vorbit cu Medina Pop, curatoarea „We Lived Good Lives”, despre noutățile ediției de anul acesta, legătura dintre artele vizuale și muzică, precum și ce mesaj vor transmite publicului prin lucrările prezentate.

artHood: Care este povestea expoziției? Care este tema principală și ce te-a inspirat?

Medina Pop: Trăim în epoca citatelor, a capsulelor, a fragmentelor, astfel că nu voi ezita a începe cu câteva rânduri aparțînând lui Gaston Bachelard, notate – nu mai știu când, nu mai știu de unde, și la care m-am întors cu prilejul acestui proiect expozițional, pentru a caută în ele un răspuns. Nu l-am găsit, dar cuvintele sună așa (traducerea îmi aparține, poate nu e cea mai fericită, dar își servește scopul):

„Dacă inima noastră ar fi suficient de mare pentru a iubi viața în toate detaliile ei, am putea vedea că fiecare clipă este în același timp dăruitoare și prădătoare, și că o schimbare, tânără sau tragică – întotdeauna bruscă – nu încetează să ilustreze discontinuitatea esențială a timpului.” 

Expoziția propune o călătorie introspectivă printre peisajele sensibile ale memoriei și ale conservării sau restaurării acesteia. E o explorare, la nivel de concept, a proceselor la care recurgem pentru a ne păstra sau pierde amintirile. În ansamblu, ea ar putea fi privită ca o tapiserie vie a experienței noastre umane comune. 

Memoria ne modelează identitățile, ne influențează deciziile și ne conectează atât cu ceea ce a fost înaintea noastră, cât și cu ceea ce va fi după noi. 

De la frumusețea trecătoare a unui peisaj din copilărie, invocând căldura și nostalgia ușurinței de a fi, la forme abstracte prin care se propagă calitatea evazivă, visătoare, a unei amintiri îndepărtate, arta este o referință străpungătoare a modului în care trecutul modelează continuu prezentul. 

artHood: Cum se leagă expoziția de experiența muzicală?

Medina Pop: Titlul care introduce conceptul curatorial al expoziției, We Lived Good Lives, implică forme de recunoștință în fața prilejului de a fi vii și sensibili, aici, acum.

Între pereții seculari ai celui mai vechi monument din piatră, de arhitectură civilă românească, Conacul Udriște Năsturel, ne întoarcem la o stare de conservare și, nu mai puțin, de celebrare – am trăit să trăim și asta ar trebui să fie de ajuns.

În timp ce festivalul este conceput ca festin de muzică și de împreunare, programul de artă respiră ca solemnizare a simplului act de a exista împreună, în același loc și în același timp, imprimând urme fantomatice ale existenței noastre semnificative, fără a șterge, ci înviind memoria pietrelor care au supraviețuit.

artHood: Ce mesaj sperați să transmiteți vizitatorilor prin „We Lived Good Lives”?

Medina Pop: We Lived Good Lives este de fapt o celebrare a vieții, așa cum o cunoaștem. Fie că o lași să lucreze asupra propriilor tale intersecții și aduceri aminte, fie că lași perspectiva asupra experiențelor celorlalți să domine, această expoziție revendică importanța rolului pe care arta îl are în păstrarea poveștilor individuale și colective, în relație cu natura noastră umană și în relație cu senzația unui viitor hibrid, postuman.

Explorând teme de stări și acte individuale și colective de a fi, expoziția se dezvoltă ca un mediu reflexiv, mizând pe complexitatea emoțiilor rememorării. 

artHood: Va deveni îmbinarea muzicii cu artele vizuale o normă în organizarea festivalurilor sau evenimentelor de acest gen în viitor?

Medina Pop: Crearea proiectelor experiențiale la intersecția mai multor domenii, adiacente sau nu, este deja o normă. Modul în care consumăm experiențe în raport cu nevoile stimulative s-a transformat radical în ultimii ani. Pluridisciplinaritatea aduce o forță suplimentară, elementele potențându-se reciproc. Design-ul grafic, video proiecțiile, mapping-ul – forme de creație vizuală care însoțesc și amplifică experiența muzicală, sunt deja un standard. Se dezvoltă amploarea, posibilitățile tehnice și conceptualitatea conținutului.

În ceea ce privește festivalul DWMT, avem un line-up alternativ și sensibil, avem un public bine targetat și avem un conac splendid, de importantă istorică și arhitecturală, amplasat pe un domeniu generos, de poveste. Expoziția de artă desfășurată pe întreagă suprafață interioară a conacului a fost un răspuns aproape firesc la tot acest context de spațiu, public și vibe.