Trăim în era vitezei, ceea ce putem defini printr-un sigur concept: acum. Atât psihologii, cât și neurologii, susțin că experiența prezentului se măsoară în două – trei secunde, iar încă din cele mai îndepărtate vremuri, timpul a reprezentat un concept greu de explicat, complex.
Majoritatea dintre noi au simțit pe propria piele cum psihicul dilată timpul, ajungând să perceapă câteva minute precum câteva ore sau viceversa. Încă de la începuturile fotografiei, acest concept a reprezentat o provocare pentru fiecare entuziast de a capta o parte din timp. Ne amintim de pionerul mișcării, Eadweard Muybridge, care a publicat în 1800 un studiu intitulat The horse în Motion (Calul în mișcare), sau de Harold Edgerton, care în 1964 a reușit să surprindă, fotografic, momentul în care un glonț străpunge un măr. Ambii au marcat un lucru foarte important în lucrările lor: au înghețat timpul și au arătat posterității lucruri pe care creierul nostru nu le percepe.
Astăzi, artistul contemporan Jan Prengel duce mai departe acest studiu conceptual și prezintă prin seria În search of the Present (În căutarea prezentului). În cadrul acestor lucrări, fotograful surprinde diferite mișcări ale unei tulpine pe un fundal albastru marin. „Pentru majoritatea oamenilor, termenul prezent sugerează existența unui moment care este clar separat de trecut și viitor”, notează artistul. „Dar, din punct de vedere fizic, prezentul este doar o iluzie. Totul în univers este în continuă mișcare, iar trecutul, prezentul și viitorul curg unul în celălalt”, declara recent Jan Prengel pentru revista engleză Aesthetica.
Florile mereu au amintit de Natura statică, un gen foarte des întâlnit în istoria artelor plastice. Încă din secolul XVII cu Epoca de Aur olandeză și până în istoria recentă cu Georgia O’Keeffe, florile au simbolizat creșterea, evoluția, celebrarea vieții și a morții. Cu toate astea, J. Prengel fotografiază folosind un timp de expunere de 2-3 secunde. Fotografiile rezultate sunt în mișcare, neclare și dinamice. Artistul înregistrează urmele lăsate în timp de subiecții ce par că prind viață în fața obiectivului. Totodată, se poate identifica și o ușoară trimitere către cianotipurile botanice realizate de Anna Atkins (considerată prima femeie fotograf ce a realizat în 1800 o colecție despre care se spune că au format prima carte fotografică din lume)
Privind mai amplu munca artistului J. Prengel, regăsim de la lucrări ce reprezintă arhitecturi impresionante până la natură statică captivantă. O altă lucrare importantă semnată de artist este Plants în Space (Plante în spațiu), lucrare ce oferă o perspectivă muzeală florilor. Folosindu-se de anumite spectre de culoare, artistul transformă fiecare floare într-un exponat dintr-o epocă trecută. Prin tonurile regale de rubin, smarald sau albastru marin, artistul evidențiază frumusețea tulpinelor, a petalelor în formă deosebită sau a ciulinilor ascuțiți. Aceste colecții marchează stilul minimalist pe care J. Pregel îl abordează în lucrările sale pentru a transmite frumusețea crudă și tăcută a naturii înconjurătoare.
