Discuția panelului va aborda temele teoretice actuale legate de rolul artei publice interactive și participative, concentrându-se asupra esteticilor politice și sociale.

Vor fi adresate două modele diferite, și anume spațiul intervențional – explorând posibilitatea potențială a artei publice participative de a remodela locurile vieții de zi cu zi; și spațiul de legături (commoning space), unde arta participativă poate crea spații partajate, ce pot stabili relații sociale comune ale unor grupuri sociale specifice în mediul urban. În ceea ce privește aceste modele teoretice, vom sugera și o altă poziție a artistului în calitate de catalizator și mediator, una care creează o „scenă” pentru o participare deschisă (open-ended), un fel de tabula rasa, fără niciun fel de filtrare, principii directoare sau limite impuse potențialilor utilizatori/publicului cu privire la pereții albi goi care vor fi amplasați în spațiul public pentru a fi suport de expresie liberă. Chiar dacă pereții simbolic reprezintă cadrul instituțional al muzeului din care au fost scoși și unde vor fi reintroduși, publicul îi poate percepe ca pe un semnificant gol, care nu este neapărat conectat cu discursul criticii instituționale. Prin urmare, întrebarea care va fi pusă este dacă acest tip de practică artistică interactivă în spațiul public este doar un „colț al vorbitorilor” temporar sau reflectă vox populi în spațiul public necontrolat și decolonizat. 

Pe de altă parte, straturile socio-politice, urbanistice și alte straturi contextuale ale răspunsului public la o inițiativă deschisă și participativă ar trebui să fie pertinente pentru contextul local al Bucureștiului, unde acțiunile artistice în spațiul public au avut o agendă politică robustă în perioada socialistă și post-socialistă. 

În cele din urmă, o întrebare la fel de importantă care va fi luată în considerare este despre dinamicile interacțiunilor dintre instituțiile publice, private, alternative, academice, comunitățile, precum și publicurile care constituie și produc lumea artistică locală (ca în teoria lui Arthur Danto).

Invitați la discuție:

• dr. Virgil Ștefan NIȚULESCU, manager, Muzeul Național al Țăranului Român – MNȚR
• Ruxandra DEMETRESCU, Profesor de Istoria și Teoria Artei, Universitatea Națională de Artă, București
• Călin DAN, artist, critic de artă și curator, manager, Muzeul Național de Artă Contemporană – MNAC 
• Alina ȘERBAN, istoric de artă și curator
• Horea AVRAM, profesor asociat al faculțtății de teatru și Film din cadrul Universității Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca, Președinte AICA România

Moderator: dr. Zoran ERIĆ, curator